Archive for the ‘2012’ Category

2012 – Substante (feat. Grigo)

Posted: Aprilie 3, 2010 by 1ceb0x in - Versuri -, 2012, Adn, Aforic
Etichete:, ,

ADN: Vorbesc cu zeii sub Zenit, senin ca egiptenii
Si sumerienii in sumedenii de vedenii
Captiv in carcera timp, intoarce rapid,
Carbit cand tace tardiv se incarca tacit
Cand facem acid, paranoic e sonda-n zona,
Intre presedinti cu privire de cobra sobra,
E zori de slova, bine ai venit la tine-n morga
Unde ramai fara cuvinte din vorba-n vorba.
E anu-n lacrimi, acum simti banu-n latrini.
Intoarcerea planetei X si a anul achii,
Nu-i calm in patrii am patru patrimi de patimi
Ce le simt sub piele ca vantul printre paltini
E 2012 scuipam in codul ASCII, cu spirit mayas
Si rupem totul in aschii,
Soldatii’s de veghe de vreme, dar par latenti
Cu mana stransa pe armament, incarca atenti!
Intra-n transa-n parlament sa-mparta amenzi,
Tu de ce parca te vezi in acest vag trapez?

R: Si nu conteaza cine castiga, prietenii victimei spun:
2012, Emil Teleaga, Subsapte, ADN, Sagace Snephrue.
Si nu conteaza cine castiga, prietenii victimei spun:
2012, Emil Teleaga, Subsapte, ADN, Sagace Snephrue.

Aforic: Esti pus la zid ca Ceausescu
Mediu terestru-i medium
Vezi tu, sistemu-i mort ca Eminescu.
Sunt rege-n strada, tu pleci iar rece tata.
Cu tarfa decedata.
Am clone ce asteapta sa te bata!
Am o armata neinsetata, insetata ca la Sevastopol
Seva ti-o scot, cu ceva topor!
Am cel mai horror scop, si iar citesc in horoscop:
Ca o sa pierd din fier ca Robocop, ce noroc!
Rapperi sunt fiare vechii peste care trec, cu care vechi
Iar la priveghi, o ard urat ca Shrek,
Nu inteleg ce tot vrei tu, ti-am dat si sfertul academic,
Sa-ti aman proiectul.
Iti dau si spatii, si gravitatii, n-o sa te abtii, ca psihopatii.
Ia-ti o bucata de pamant si-o cazma si sapa-ti groapa
2012, scuipa razna!

R: Si nu conteaza cine castiga, prietenii victimei spun:
2012, Emil Teleaga, Subsapte, ADN, Sagace Snephrue.
Si nu conteaza cine castiga, prietenii victimei spun:
2012, Emil Teleaga, Subsapte, ADN, Sagace Snephrue.

Subsapte: Compozitii, poezia-i concept, conditii
Ai mintii biti capteaza noi superstitii
Si-am pumnu’ strans frant una cu vantu’
Cand cel slab, orb si mut inca-si cauta randu’
Sparg granit pe drum intins in lupta cu frati
Tragand grabit, lovit umbland taras printre asi
La cap stafii, oare au inteles
Adevaratul monstru e acest sistem in care oamenii cresc
Printre diamante, fum si fente
Diafragme, furt in centre, intoxicatii habitate lente
Handicap si verde, demoni, custi si lemne, revolutionari plini de lene
Repetenti, pistolari, dependenti, diavolari
Independenti, dividende, divergente intre interpreti
In ora 24 rupe-ti numarul de pe ceafa
Chiar daca maine itï creste altu’

2012 – Ape tulburi

Posted: Aprilie 2, 2010 by 1ceb0x in - Versuri -, 2012, Adn, Aforic
Etichete:, ,

versuri 2012 – Ape tulburi

Refren, Adn:
asta-i momentu-n care dai tot din tine
serpi cu venin venind spre tine in serpentine
aceleasi stari pe tine terne-nvine eterne-n fine
temeri, crime incep sa-ncline din temelie x2

Subsapte:
deschide al treilea ochi, accepta orice transa
transat in transe, e detonat in masa
fara bilant sau balanta, cad in bratele pestei??? botezat de piramida
corporatii gigantice-mi leaga fratii adanc in clepsidra
direct din Babilon, mana dreapta a zeilor Maya
calcul antic captat de cap
erup din cocon [bongos??? WTF IS THAT? )], spargand capsule in cap cana de ???
imi trec anii ce-i taiat??? de-alarma
din Galadin??? pana-n Iudeea
sange scuipat partial, spurcat in spuma spatial
primul contact intact, geneza dupa primul impact
si ma desprind de zodii
de nevazut ca Saint-Germain in vantul morii
intre rai si iad, unde ziua desparte noaptea
prin temple de cristal navigand manual corabia
si-ti sparg scutu’ cu sunetu’, sufletu’ cusut sumbru-n stern
Specii, H.A.O.S. si-Aforic, gazda pentru cei c-un picior deja-n infern

Aforic:
i-a despicat arcada, n-a inteles brigada
n-a inteles ce-i strada, dar constiinta-i alta
control n-ai, poli n-ai, respiri iar boli
confort, hai, spor! hai ia (poc!), mori!
si du-te, tati, tu cu-Illuminati
ca frati-tu ramane-aici pe partituri cu
Specii, nene, mii de specimene
grei ca grecii semne?? te torn ca pe cisterne
ti-o iei de la ADN in lasere
calca-i tu pe capete, ca la calapod arata-te!
dau. bate-te ca hoardele, esti tu stricat ca bagaboantele
hai du-te-n mortii tai si-aduna satele
satelitii mei emit pe Marte
ca n-am parte de prea multe medii si emit pe alte unde inalte
sunt calm, da’ nu-s departe, mi-esti fan, da’ nu mi-esti frate
fals in totalitate, ca banii-n societate

Adn:
ne masuram incertitudinea-n trepidatii reci
ingropand aspiratii intregi intre tirantii seci
cu terminatii in vecii veciurilor??? bej
si-asa orbesti in beci ignorand cate ne spun
particulele din jur ca natura-i pantec fecund
si-oricat e de scund, ramane tot prag magnetic
remediu pentru mediul nostru total malefic
da’ cavoul asta cu zimti stramt arde ca fosfor
intins ma simt prins in stramtoare ca Bosfor
in orase de marmura dura si fiare ce zbiara
afara e iarna, zapada si gheare de seara
stau sa tresara iara pe strada trag din tigara
adanc atat cat pot si-n liniste-ncepe tot
sa se miste incet de tot si-mi cere scop
cand simt seva-n cristale cufund tumultul prind stare
rup multul din zare si verva dispare

versuri 2012 – Blitzkrieg (feat. Doc & Cedry2k)

Adn:
Brigad-asta-i granit, restu-s slabi cam tristi
Simpli sclavi davaisti nici n-ai cum sa scapi d-aici
Iti crap muia-n poster daca vrei cap de-afis
ADN ma cac p-artisti, cu glugi ranfort in arcada
Au toata gasca-n blugi
Anost in armata, Furnici Coapte de cand am fost pusti am fost in armata
Fii atent cum eu imi dreg mendrele
Strivind membre-n menghina alaturi de Josef Mengele
Asta-i doar alt azil, bag arta-n film si basta
Teroare cum ard ostil ca Aljazeera-n BASRA
Trandafir si pasca, nu fi ridicol!
Implodez in spirit si din vid ma ridic gol
Sunt una cu totul si totusi fix respins de breasla
Scurtez intreaga noapte si dau dis de dimineata
Cu versuri sinusoidale,
Dau discontinu pe discu-n primu’ vis torid in viscol si inund

Doc:
Scriu cele mai trasnite chestii, paratrasnet
E lesne de-nteles ca ma vezi de neinteles
Cand iau cuvinte si retele tes din ele
Ca testele-n geste am luat aminte, brigada „Flinte”
Trage-ncarca, aud unu’ care plange parca
Tot ce vreau e sa nu ma murdaresc de sange Cioaca
Pentru mine acest joc e o joaca
Cat despre ai mei daca joc io, joaca
Si eu joc tu pleaca (vezi)
Facem Records ma-ntreb cum ne-am adunat toti,
Avem un drum si-un scop comun sa punem rapul pe roti
Poti sa fi atent la cotent de-ndata
Ce document tata, un doctor docent tata
E Haos, sangele fierbe-n vene
De-atat vreme nene ca-s satul de merdenele
Si-s treaz de ieri devreme, luptand stoic ca Meme
Sarind, aparand rapul, eroic ca Tene

Aforic:
E liniste-n iad, pazeste-ti portia
Raperi ard, dispari, Armada-i Bosnia
Scoate lancea, cele mai tari linii de punch line
Le scuip constant ca dupa Ganja
E Chyper cronic, mereu ironic
Te roade tot ce fac ca atacat de molii
Battle cu-Aforic, probabil optic
Ce scrii e artificial ca Lacul Morii
E greu stiu, nu prea-ntelegi mesajul
In battle te bat pe tine plus toti fanii si anturajul
Pe toti banii tai si inc-un flow
Ca n-o sa poti sa ma dai jos ca paraliticii la Judo
E Facem Records tarfo, e sunetul padurii
Sa-ti intre bine-n cap ca un calibru gras prin cerul gurii
Asta toti stim, numai c-ai nostri
Sfideaza prostii in mortii vostri.

Cedry2k:
Cedrea genereaza agitatie
Intr-o generatie de degenerati
In general renegati din gestatie
Pun bombe-n redactie
Vedetele pizdii sar prompt din ecuatie
Sangerand ca la menstruatie
Dar pentru 100 de coco intr-o combinatie
Ai tai sunt toti gata de tot atatea felatii
De la distanta vad ca n-ai prestanta-n prestatii
Chit ca vrei sa ma sperii sau doar sa ma perii
Sa-mi intri-n gratii, esti cazut in dizgratie
Ca un comandant condamnat dupa conflagratie
Si-ti arunc priviri de gheata
Iti refuz cu greata cererea de gratiere
Iti dau de gratie, creez senzatie
O zic in microfon, om simplu din popor, pot fi si din topor
Si daca ma oftic sa mor de te mint comit omor
Asa ca nu vorbi sonor ca vor fi orori.

Subsapte:
Cei ce-ncep incet cearta-n concerte gen “check this”
Gentlemani ce-ngenuncheaza generali in centre
Doar sa-ncerce aceste gene cinice
Furnici Coapte, sotto le rupem capu’
Brigada asta-i necrofila, caci dezgroapa rappu’
Plus scuipa din Arad pana-n Harlem
Cu mai multe tarfe decat are un arab in harem
Indubitabilii domina in anno domini
Fraierii cad ca la domino, primii
Cu tentacule si tentative
Tu teme-te frate de fente cu zece fete
De fenomene ce calca pe trepte nedrepte
Si cazi calm in cap ca un kamikaze iti zic
Atlas lasa globu’-n Blitzkrieg.

2012 – Ce pacat ca nu voi stii

Posted: Martie 30, 2010 by 1ceb0x in - Versuri -, 2012, Adn, Aforic
Etichete:, ,

versuri 2012 – Ce pacat ca nu voi stii

Vlad Dobrescu:
„ce pacat ca nu voi stii…”
cum sa-ti traiesti viata ca un ignorant
e floare la ureche pana ajungi cu flori la cap
fiecare zi e ca o joaca de copii
si la final iti spui: „ce pacat ca nu voi stii…”
ce conteaza cu adevarat ca e greu de gasit
mai ales cand toti sunt preocupati sa dea sens la nimic
cu un pret de platit desi des nerostit
poti fi lesne lovin in viatza
„ce pacat ca nu voi stii…”
nu-i nimic invata … pe masura ce evoluezi
loviturile astea o sa incepi sa le parezi
sa nu crezi ca n-ai de ales sunt optiuni noi mii
dar nu le vezi… te-ai blocat frate… „ce pacat ca nu voi stii…”
nu-i destul de „de cacat” cum ne trateaza astia
cum ne strangem mai multi baga ciuda intre noi pentru a ne imprastia
de-aia as vrea sa stiu cum pot sa schimb oamenii
dar din pacate „ce pacat ca nu voi stii…”

Adn:
In ce capitol va capitula capitalismul
in cer capitonat ca pictura renascentista
incep a fredona citand din mantra patra
cand voi fi brahma?
„ce pacat ca nu voi stii…”
de ce am ajuns aici si cum mai pot sa ies
prizonier in falsitatea propriului interes
macar am inteles realitatea-i rasturnata
e limpede sau pata?
„ce pacat ca nu voi stii…”
atatea intrebari cate raspunsuri am si invers
in imperfectul intens incep sa prind sens
cand trec febril prin pantec fertil
oare-i cantec fecid
„ce pacat ca nu voi stii…”
e asta este… nu poti sa le stii pe toate
ma prind treptate de stirbe fapte si dreptate
viatza pe marte si poate dupa moarte atat cat voi mai stii
„ce pacat ca nu voi stii…”

cine-mi spune mai sus sa ma-ntalt ca se poate
cine-mi spune mai sus sa ma-ntalt ca se poate

Subsapte:
geniu sau pericol…un pic din realitate
fani adeva sau doar o gluma frate
stiinta sau religie… o viata in galaxie
minciuni sau adevar „ce pacat ca nu voi stii…”
ce nu gandesti in acest moment enigma
fizica cuantica adunata sau biblia
propria paranoia, mit si paranormal
tot ce nu e normal
„ce pacat ca nu voi stii…”
tot…adevarul e ca pot;port
secretul cu mine in corp
imposibilul si limita de a fi
tot ceea ce eu voi deveni
„ce pacat ca nu voi stii…”
secrete de stat, semne printre secte
cate zeci de secete ne separa de sete
multivers, unde a inceput si unde va sfarsi
„ce pacat ca nu voi stii…”

Aforic:
daca am fost mental echilibrat sau dereglat,
eliminat sau renegat, delimitat sau descentrat
nu sunt privat de nimic sau doar pare
fizicul e inca tare
„ce pacat ca nu voi stii…”
cati sau mai panicat cu bani in cap
care si-a mai luat bodyguard
panglica de a pica practica
cati sau dus la cer rece ca Antarctica
care e rege-n hip-hop
„ce pacat ca nu voi stii…”
nimic de suprafata fizica
dar nimic din suprafata critica
pe care aveam eu pica
ce-o sa fie, o pipa, un sticker sau o sticla
o sa am iarasi o clica
„ce pacat ca nu voi stii…”
nimic din tot ce-mi pare
vocea-mi cere concentrare
tot ce-am vere e o stare
n-am avere asta-i tare
cate stele o sa cada
cate Terre o sa arda
fiitu va stii de Arma
„ce pacat ca nu voi stiï…”

2012 – Noi suntem oameni

Posted: Februarie 15, 2010 by 1ceb0x in - Versuri -, 2012, Adn, Aforic, Carbon, Cedry2k
Etichete:, , ,

versuri 2012 – Noi suntem oameni

refren Aforic:
Noi suntem oameni
Nascuti din oameni
Crescuti de doamne
Paziti de arme
De-un singur lucru chiar ma bucur
Iubesc pamantul ca pe muguri.

Aforic:
Ma jur pe Cartea Sfanta
Parintii mei vad viata stramba
Tu iesi in mortii tai nu sta la panda.
Ai palma stanga-n pumn, garda stransa-n drum,
Prada plansa oricum,
E sansa ta sa fugi acum.
Da’ n-ai cum c-ai colti in splina,
Ochii morti fara retina,
Volti in encefal iar muschi fara dentina
Te vad te zbati in lanturi da’ nu de aur de tezaur, ruginite
Tu ai stofa de centaur.
E actu’ trei si-‘mpactu’-i greu
E pact cu zei, shotu’-i greu
44mm in ceafa ei
3cm de pericol
Te despart de un film gol
In care ai jucat super ridicol
De la teren agricol la Nissan Terrano
De la cocalar la coca
De la tarfe la sex mocca
De la pepit la kei, kile intramuscular?
Chiar n-ai nimic si tu vrei pastile, copile?

Subsapte:
Accept ultimul mars, pasi inalti, indreptati spre bolta,
Prin noroi trasi, cei lasi privesc prin fibra ultima revolta.
Dincolo de tunet se-aduna de sub dara de caldura
Colosul, fara natura, ce-ndura in carca orice cultura impura.
Gasiti expansiunea in sfert de sfera,
Sedati, seva se va stinge,
Luptati,setea va va impinge,
Nu stati, caci el sigur minte,
Studiati, altfel va va-nvinge.

refren Aforic:
Noi suntem oameni
Nascuti din oameni
Crescuti de doamne
Paziti de arme
De-un singur lucru chiar ma bucur
Iubesc pamantul ca pe muguri.

Adn:
Am adunat atata ura incat fiinta-mi suspina
Durerea o suprima melodia sublima-n surdina
Bag timbru sub limba, aceeasi doza imputita
Combin nevroza cu frica, intr-o scleroza multipla
Spiritu’-mi tipa cica, plimb spirtu’-n sticla
Sting filtru’-n tipla si-nfig cutitu’, spintec!
Doamne sfinte, suntem doar oameni printre toane
Instincte si spiritul ne doarme sprinten
Fara vreo sfanta cauza, simturile-mi sunt in pauza
Stand span in mauza, strangand de clauza
E-o lume de scamatori, nu de salvatori
Si-n tagma lor fac primii pasi spre abator.

refren Aforic:
Noi suntem oameni
Nascuti din oameni
Crescuti de doamne
Paziti de arme
De-un singur lucru chiar ma bucur
Iubesc pamantul ca pe muguri.

2012 – Foc incrucisat

Posted: Februarie 15, 2010 by 1ceb0x in - Versuri -, 2012, Adn, Aforic
Etichete:, ,

versuri 2012 – Foc incrucisat

rog completare de la cine intelege

Adn:
Vad girusuri siderale, le-nsir sub itinerarii
Ies subit din detalii, ce-s suplinite-n Stalin
Matricea-i scafald de boli printr-un joc ocult
Sotron mut, aglutinand inc-un soc contur
Acum ca scad indicii, doar un salt implicit
Prin scalp se-nfige, capii legii’s artificii
Pusi s-amplifice sacrilegii-n sacrificii
Ca sa sanctifice artilerii, start litigii!

SubSapte:
Subsapte pe sanctuarul sacru
Sadicul solist ce salta satu’
Cinci dimensional ce ma-ncojoara
Incercuit in ??? de cinci ori, hexagonal, stare interstelara,
unind in versuri universul, hiperspatii, medii lovind fratii
Glanda pineala capatand frecvente din statii
Intunecate-n cap ca si-Obama
Ma transform in lumina, redirectionat pe veci de Karma

Aforic:
Ce Decathlon? e clica lor din Pentagon
La control pe Decalog si fac ce vor
Ca arabii-n Mecca te calca pe cap
Ceva de speriat ca mexicanii in America
Depinde cine prinde cantecu’
Robotii vor toti chip uman ca fiica presedintelui
Anti-partid sau antipatici, subordonatii telepatici
Vor capitalism la moda ca Ilinca Vandici

Subsapte:
Date cosmice, data-i data de NASA
Dansul asta pe dantura dau din aripi in zadar
Punctul zero pe calendarul meu
Sincronizat in intreg cu 12 spirale si ateu
6-6, al-6lea soare din instinct
Incepe lent sa rasara si prin alte strasse
Posedati, protestanti, prost-documentati invata
Brigada asta-i prima ta speranta

Adn:
Inspira sunetu-n stern prin cuve cu ZEN
Hai striga ferm „Noi nu vrem curve-n Guvern!”
Ca orice pion e muscat de sarpe, si alte satre
Cu incizii-adanci prin cele sapte chakre
N-au jalbe sacre printre jerbe orfane
Intr-un precar sedentar plin de jertfe profane
Ce delir, e focar refebril de intemperie
Primite-n ferie prin dinte-n etnie

Versuri 2012 – Golul si negrul din om

De cand am parasit bancile scolii
Albume de poze stau in dulap inchise-n folii printre molii
Actorii s-au schimbat pe parcurs, pelicula lafel
Mi-amintesc cum stam privind in sus pe litoral la cer
Sau in ger, lupte cu bulgari de zapada
Baieti ce-mi cer sute sa sa-nfrupte din otrava
Cautam linistea-n zarva, restu erau copii sau tzanci
Da’ n noaptea alba nu-i timp de melancolii adanci.
Atunci suprim in arhive pozele respective
Cu tot cu perspective si posterele cu dive
Ca-n lume se ucide, fiecare are un trancan
Si in colt de strada arde-n van flacara de pe alcan
Cadran stabil pe drum pavat cu lacrimi si chin
Contururi in sublim marcate de satin si crin
Se ating divin, aprind suspin prin codrul de pin
Cerul senin si luna de zi, se-nping, resping
Tot ce misca sub frunze, o voce pisca pe buze
Ii acopar chipul cu cea mai atroce brisca din trusa
Tai de la buze pana sub pleoape printre animale infiorate
Si o tarasc incet de mana prin noapte.

Am vazut golul si negrul din om, întregul binom,
Are reguli cu rol sa ne faca regnul diform
Caci blestemul frivol bântuie colturi din glob
Si scâncetul lor mi-e doar un strop din drog.
[2x]

Dau crengile la o parte, luna inoata trista-n lac
Pe fundul lui zac exact 8 lesuri indesate-n sac
Tresar treptat, m-apropi de drac gestant, crestat
Cu capul plecat tintind a 9-a curva orfanda
Si el spre luna se-ncoarda si urla spre goarda
Svacnind din cap pana-n coada cea mai hidoasa lighioana
In iarna, ochii ard de ura, musca din carne cruda
Si plimba ca tinctura sangele cald prin gura
Si ranile i se inchid iar si iar spurcat, ia din jar
Sunt alt beat, birjar sau sunt chiar
Cadranul solar prins intre arterii toride
Unde bacterii sordide misca materii solide
Captat de rotina, alunec prin gauri de vierme,
Devreme ce am timp atata timp ce-i prea devreme
Firam discerne intregul dar ma pierd in amanunte
Cautand maluri noi, dar satul sa dau de punte

Si iau drept puncte dreptunghiuri de funte
Erupte din eruditia cercurilor mute
Si patez prea des imaculatul cautand impuritati
Naucind clementa doar cu un rau gand prin duritati
Neguri prind unitati dar eu urasc efigii
Cred ca mi-am pierdut credinta-n sine denigrand religii
Ignorand beneficiile fricii sub auspiciile pricinii precare
Am pasit pe o cale careia nu-i gasesc nici interpretare
Sunt frenezia linistitoare a miristii tale intre mimici virale si prin incitare
Vad viata in celula dar nu pot sa trec nici de bare
Stiinta-i nimicitoare dar sunt sclavul ei
Caut puritatea unui senin ametit de aburi grei
Tu cate iaduri vrei pentru a vedea eternitatea?
Descifrand antimateria mi-am pierdut identitatea
Pasind prin labirint, ranjind cu-n labil jind
Cercand evolutia dar incapabil sa ma schimb
In acelasi timp palpabil ravasind orice stare
Inchis in mine, cu tot cu teama de izolare
Luptand cu demoni reci in balanta decizionale
Sondand sisteme stelare mi-am pierdut caminul
Sparg sfera grea de fericire in care-mi sta chinul
Facand risipa de nisipul din clepsidra, doar ca pot,
Ma simt intreg, imi crapa tot si cad pe bot.

Am vazut golul si negrul din om, întregul binom,
Are reguli cu rol sa ne faca regnul diform
Caci blestemul frivol bântuie colturi din glob
Si scâncetul lor mi-e doar un strop dïn drog.
[2x]